Descarcă Rapoart complet PDF

Raport conferința - “Bottom up funding for Roma” -Modele de Intervenție în procesul de incluziune și abilitare a romilor 24-26 noiembrie 2022, Hotel Ramada Parc, București

I.Introducere:

Îmbunătățirea condițiilor de viață și incluziunea socială a populației de etnie romă sunt deziderate ale tuturor documentelor de politică publică naționale și europene care vizează explicit populația de etnie romă din România. Statele membre ale UE fac eforturi deosebite pentru a aborda problematica incluziunii romilor din perspectiva celor 10 principii de bază comune privind incluziunea romilor însă rezultatele întârzie să apară, populația romă din comunitățile vulnerabile fiind în continuare supusă riscului de excluziune socială. Documentele programatice își propun să vină în întâmpinarea problemelor reale cu care se confruntă populația de etnie romă și încurajează autoritățile locale să participe active la procesul de planificare și implementare a unor masuri menite să contribuie la incluziunea populatiei de etnie romă.

Pornind de la aceste considerente și luând în considerare apelul de proiecte al programulului “Dezvoltare locală, reducerea sărăciei și creșterea incluziunii romilor” gestionat de Fondul Roman de Dezvoltare Sociala cu suport financiar oferit de Islanda, Liechtenstein si Norvegia prin Granturiile SEE, pentru 24 de luni începând cu luna decembrie 2020, Sastipen – Centrul Romilor pentru Politici de Sanatate, în parteneriat cu Institutul pentru Politici Publice, Primăria Hamcearca (TL), Primăria Ciucurova (TL) și Primăria Polovragi (TL) implementeaza proiectul “ CCSI – Model de intervenție în procesul de incluziune și abilitare a romilor”. Prin activitățile desfășurate în cadrul acestui proiect, consorțiul și-a propus să contribuie la reducerea disparităților economice și sociale în randul populației la nivel local precum și la imputernicirea romilor pentru a participa activ la procesul de luare a deciziilor. Pe termen scurt, implementatorii proiectului și-au propus să contribuie la creșterea calității serviciilor integrate, la creșterea cunoștintelor romilor în ceea ce privește participarea la procesul de luare a deciziilor și advocacy, și să îmbunătățeasca procesele operaționale de la nivelul APL prin formarea unui număr specific de specialiști în servicii. De asemenea, prin modelul de intervenție propus, implementatorii și-au propus să genereze o schimbare pozitivă pe termen lung, contribuind astfel la promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare precum și la creșterea accesului romilor la servicii integrate de calitate precum și creșterea calității acestor servicii.

După doi ani de lucru la nivelul celor trei comunități rurale, constienti de necesitatea de a asigura sustenabilitatea proiectului, consorțiu de parteneri au convenit să organizeze acestă conferință finală în care să împătrășească cu diferiți factori intersați experiențele și lecțiile invățate și să promoveze modelul de intervenție pilotat în contextul în care Ministerul Sănătății se află în plin proces de dezvoltare a unui număr de 200 de centre comunitare de servicii integrate în cadrul intervenției PNRR. Totodată, constienți de necesitatea de a promova dialogul public, Sastipen – Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate, a organizat acest eveniment cu scopul conștientizării diferiților factori interesați cu privire la importanța dezvoltării de parteneriate sustenabile cu ONG-urile rome și pro-rome în vederea realizării de documente programatice în domeniul incluziunii romilor și implementării în parteneriat public-privat de programe în domeniul incluziunii romilor bazate pe nevoile reale ale comunităților locale și pe respectarea celor 10 principii de bază comune privind incluziunea romilor.

Prin agenda propusă și prin discuțiile inițiate în cadrul conferinței, evenimentul a contribuit și la procesul de întărire a rolulului societății civile în procesul de eficientizare a procesului de implementare a politicilor în domeniul incluziunii romilor. Implicarea societății civile trebuie să aibă loc atât la nivel naţional, cât și european, prin contribuţii de specialitate ale experţilor romi, precum și prin consultări cu un număr mare de părţi interesate de etnie romă, implicate în conceperea, punerea în aplicare și evaluarea iniţiativelor politice. Este foarte important ca politicile de incluziune să se bazeaze pe deschidere și transparenţă și să abordeze problemele comunităților într-o manieră corespunzătoare și eficientă.

La eveniment au participat reprezentanți ai instituțiilor publice centrale (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Ministerul Educației, Agenția Națională pentru Romi, Departamentul pentru Relații Interetnice, Centrul Național de Cultură al Romilor-RK, Parlamentul României), reprezentanții ai instituțiilor județene și locale din județul Tulcea, Gorj, Argeș, Ilfov, București, Călărași, Constanța, Brăila, Caraș-Severin, Cluj, Dâmbovița, Prahova, Ialomița, reprezentanți ai societății civile rome și pro-rome, reprezentanți ai misiunilor diplomatice, reprezentanți ai mass media, precum și lucrători comunitari activi în comunitățile cu romi.

II. Obiectivele evenimentului:

Obiectivul general: Prezentarea rezultatelor obținute în cadrul proiectului/diseminarea rezultatelor precum și Demararea unei campanii de advocacy în vederea multiplicării experienței finanțate de FRDS și în alte localități cu pondere semnificativă de romi.

III. Desfășurătorul evenimentului și concluziile discuțiilor

Concluzii ziua 1 – 24.11.2022

În deschidere, dl. Dănuț Dumitru, în calitate de moderator, a prezentat participanților contextul evenimentului și o scurtă descriere a proiectului. A menționat faptul că acțiunea se realizează cu suport financiar oferit de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturiile SEE în cadrul programului “Dezvoltare locală, reducerea sărăciei și creșterea incluziunii romilor” gestionat de Fondul Român de Dezvoltare Socială și a invitat participanții să urmarească intervențiile vorbitorilor invitați în panelurile de discuții, încurajând în același timp implicarea în dezbaterile ce urmează la finalul fiecărei prezentări.

În deschidere a panelului cu tema “Respectarea principiilor de bază comune privind incluziunea romilor în procesul de realizare de documente de politică publică”, dl. Daniel Rădulescu, președintele organizației Sastipen a prezentat participanților câteva informații cu privire la felul în care proiectul implementat a respectat cele 10 principii comune în domeniul incluziunii romilor, punând accent pe implicarea grupurilor de inițiativă locală din cele 3 localități în procesul de realizare a planurilor locale de acțiune în domeniul incluziunii romilor adoptate de către consiliile locale. În plus, având în vedere experiența în domeniul politicilor publice pentru romi, dl. Rădulescu a adus în atenția participanților eforturile realizate de Agenția Națională pentru Romi în vederea adoptării unei noi strategii guvernamentale în domeniul incluziunii romilor pentru perioada 2021-2027, strategie care să răspundă nevoilor reale ale comunităților cu romi din România și care să respecte cele 10 principii comune în domeniul incluziunii romilor. “În calitate de fost președinte al ANR, în perioada 2017-2021 am făcut foarte multe eforturi pentru a determina funcționarii publici de la nivel central și județean să înțeleagă necesitatea de a regândi noua strategie astfel încât să răspundă nevoilor reale ale comunităților cu romi. Am promovat conceptul de cetățenie activă, conceptul diversitaății și a egalității de șanse și am militat pentru ca noua strategie să fie complementară cu alte strategii guvernamentale în materie de incluziune. Din păcate, atât documentele adoptate cât și discursurile publice ale diferiților factori de decizie plasează romii în zona de vulnerabilitate din perspectiva sărăciei, fără să țină cont de diversitatea culturală a neamurilor de romi și mai ales de necesitatea reconcilierii cu trecutul istoric al acestei minorități. Prin proiectul implementat cu suportul FRDS, colegii mei au reușit să schimbe paradigma gândirii factorilor de decizie cu privire la implicarea romilor în procesul de luare a deciziilor și au reușit să dezvolte o metodologie de lucru în care, in centrul intervețtiei să fie cetățeanul român de etnie roma.Trebuie să felicit consorțiul de implementatori pentru că s-au gândit la o astfel de abordare și au ținut cont de nevoia de a schimba paradigma gândirii noilor politici publice în materie de incluziune a romilor, să mulțumesc beneficiarilor din cele 3 localități pentru încrederea și rabdarea acordată colegilor mei de la nivel local și nu în ultimul rând să felicit finanțatorul pentru suportul și încrederea acordată echipei de implementare. ”

În intervenția sa, dl. Cătălin Manea, deputat al minorității romilor în Parlamentul României, a felicitat echipa de implementare a proiectului precum și reprezentanții autorităților locale implicate în proiect pentru abordarea centrată pe beneficiar utilizata în cadrul proiectului și a adus în atenția participanților inițiativele legislative la care lucrează în acestă perioadă și care vor contribui la procesul de incluziune a romilor. “Chiar dacă este foarte greu să determini alți colegi parlamentari să ințeleagă necesitatea adoptării unor proiecte legislative care să sprijine procesul de incluziune socială a romilor trebuie să menționez că până în acest moment am reușit să pun pe agenda de discuții două proiecte legislative importante. Prima se referă la necesitatea angajării a inspectorilor romi in cadrul ISJ-urilor care să facă parte din proiectul România Educată și care să contribuie la creșterea calității actului educațional al copiilor romi. Și a doua se referă la necesitatea adoptării unor măsuri în domeniul segregării elevilor pe criterii etnice. Prima propunere a fost adoptată și în prezent suntem în plin proces de implementare a măsurilor la nivel județean. A doua înca este în dezbatere și sperăm că până la sfârșitul anului să fie adoptate o serie de măsuri care să incrimineze această practică discriminatorie. În plus trebuie să precizez faptul că noi parlamentarii suntem conștienți de faptul că acestă criză de securitate de la graniță cu Ucraina a extins gradul de vulnerabilitate a cetățenilor romani. Măsurile sociale adoptate în ultima perioadă de autoritățile române ar trebui să ajute persoanele vulnerabile însă nu este de ajuns. Romii nu mai reprezintă o prioritate pentru România și din acest motiv felicit organizatorii acestei conferințe pentru faptul că fac eforturi să atragă atenția autorităților că este nevoie în continuare de mult efort pentru a aduce în casele romilor bunăstarea”.

Dl. Iulian Paraschiv, președintele Agenției Naționale pentru Romi, a adus în atenția participanților nevoia de implicare a factorilor de decizie de la nivel local în procesul de planificare a măsurilor care vin în sprijinul populației de etnie romă însă bazat pe nevoile reale ale comunităților locale. “Noile planuri de măsuri de la nivel local trebuie să țină cont de specificul comunităților cu romi și să fie incluse în planurile locale de dezvoltare ale comunei sau localității. Chiar dacă pare că planurile de măsuri adresate romilor sunt țintite strict romilor trebuie să ținem cont de faptul că vulneravilitatea cetățenilor nu ține doar de apartenența etnică. Noi facem eforturi ca la nivel național ministerele de linie să înțelegă necesitatea finanțării masurilor regăsite în strategia națională însă în continuare ne lovim de o rezistență a expertilor din cadrul ministerelor care sunt aceiași de ani de zile și care ne trag în jos toate eforturile. Autoritățile locale trebuie să intervină și să atragă resurse financiare din fonduri nerambursabile pentru a rezolva și problemele romilor. În plus, atunci când atrag resurse financiare aceștia trebuie să se gândească foarte mult și la asigurarea sustenabilității acțiunilor indreptate spre comunitățile cu romi. ” La finalul intervenției dl. Paraschiv a felicitat echipa de proiect și reprezentanții instituțiilor locale implicate în acest proiect pentru rezultatele obținute și a invitat Sastipen să promoveze rezultatele proiectului atât în cadrul întâlnirilor Consiliului Consultativ al ANR cât și la întâlnirile naționale și internaționale la care membrii organizației vor participa.

Dl. Marian Daragiu, Subsecretar de Stat în cadrul Ministerul Educației Naționale, a adus în atenția participanților fenomenul segregării școlare cu care se confruntă multe unități școlare din România și necesitatea includerii în SIR a elevilor de etnie romă. “În proiectul prezentat am constatat că o parte importantă a constituit-o partea educațională a membrilor comunităților cu romi. Clar că în astfel de proiecte este nevoie de implicarea unui mediator școlar care să asigure comunicarea dintre școala și comunitatea cu romi și mai ales să contribuie la creșterea participării elevilor romi la actul educațional. Nu putem discuta despre prevenirea segregării școlare a elevilor romi dacă nu știm câti elevi romi avem înscrisi în sistemul de învățământ. De aceea trebuie să facem eforturi pentru a identifica numarul elevilor romi din sistemul de învătământ și de a propune o serie de măsuri care să contribuie la reducerea abandonului școlar și la creșterea participării școlare a copiilor și tinerilor romi. Sunt o serie de programe operaționale care sunt adresate domeniului educației, iar școlile, ONG-urile și autoriățile locale sunt eligibile pentru a aplica la aceste programe de finanțare. Trebuie să facem eforturi să ieșim din acestă capcană în care se află toată școala românească.” La finalul intervenției dl. Daragiu a felicitat implementatorii pentru rezultatele obținute și a invitat participanții să reflecteze asupra unuia dintre cele 10 principii ale UE în domeniul incluziunii romilor și anume “ Vizare explicită dar nu excluzivă” cu mențiunea că acest principiul trebuie să fie prioritar atunci când gândim politici sau măsuri în domeniul incluziunii romilor.

Referitor la importanța parteneriatelor cu societatea civilă în procesul de realizare și implementare de programe/proiecte adresate comunităților de romi, Dna. Mariana Nițelea, expert tehnic ANPCDEFP, a adus în atenția participanților câteva expemple de bună practică care să întarească necesitatarea respectarii principiilor comune ale UE în domeniul incluziunii romilor. Acesta a menționat că proiectele care sunt implementate în parteneriat public-privat aduc un plus valoare atât procesului de de sustebabilitate cât și procesului de idetificare de soluții adaptate nevoilor reale ale comunităților.

D-na Isabela Mihalache, Senior Officer for Advocacy of the European Roma Grassroots Organizations Network a salutat inițiativa Sastipen de a include în conținutul proiectului și componenta de drepturile omului. Acesta a menționat faptul că ERGO poate sa sprijine procesul de organizare a unor evenimente de tip Folow-up în care să se discute mai mult despre lecțiile învâțate în proiecte care vizează în același timp acțiuni de prestare de servicii ( sănătate, ocupare, educație, locuire), acțiuni culturale cu accent pe interculturalitatea de la nivel comunitar și acțiuni în domeniul prevenirii discriminarii romilor. În plus, d-na. Mihalache atrage atenția autorităților participante la eveniment ca România nu respecta cele 10 principii ale UE in materie de politici publice pentru romi și că instituțiile europene sunt vigilente în relația cu Guvernul României în materie de rapoarte care vizează incluziunea romilor.

Dl. Gelu Duminică, director Agenția Împreună, a felicitat organizatorii pentru implementarea acestui proiect și a adus în atenția participanților câteva exemple de acțiuni implementate de Agenția Împreună în domeniul dezvoltării comunitare. Acesta a menționat importanța conlucrarii cu autoritățile locale și a menționat importanța asigurării sustenabilității proiectelor ce se derulează la nivel comunitar. Un alt subiect important abordat de dl. Duminică l-a reprezentat capacitatea scazută a ONG-urilor rome de a fi un aplicant eligibil în cadrul proiectelor cu finanțare europeană și de a participa la procesul de realizare de documente de politică publică în domeniul incluziunii romilor. La finalul intervenției, acesta a menționat faptul că mișcarea romilor se află în declin și că sunt foarte puține organizații care au experiența în a gândi politici publice și de a implementa proiecte cu o complexitate mai mare. În acest sens, acesta face apel la societatea civilă romă să se organizeze mai bine și să conlucreze în vederea întăririi capacităților organizațiilor civile pentru a deveni parteneri reali ai autorităților în procesul de atragere și implementare de proiecte adresate incluziunii romilor.

Dl. Gabriel Grebeldinger, director Asociația Nevo Parudimos, salută inițiativa și felicită consorțiul pentru rezultatele obținute în cadrul proiectului. Având în vedere tema planului de discuții, în intervenția sa, dl. Grebeldinger prezintă rezultatele unei cercetări realizate în cadrul proiectului „Noi soluții la vechile probleme – schimb de noi tipuri de abordări în domeniul integrării romilor”, finanțat de Iceland, Liechtenstein and Norway through the EEA and Norway Grants Fund for Regional Cooperation. La finalul intervenției acesta menționează importanța rolului ONG-urilor în procesul de implementare de programe și proiecte cu finanțare nerambursabilă bazat pe cele 10 principii comune UE și propune organizarea unei întâlniri de follow-up cu participarea rețelei ERGO și a ONG-urilor rome din România.

D-na. Sheena Keller Elain, Senior Sector Officer – Horizontal Concerns and International Partner Organisations, Financial Mechanism Office, nu a participat fizic la eveniment insa a transmis un mesaj video care a rulat in timpul intalnirii. “Dragi colegi, este o plăcere pentru mine să mă alătur astăzi la această discuție importantă despre modelele de bune practici de intervenție pentru incluziunea și împuternicirea romilor și rolul instituțiilor publice naționale și internaționale în parteneriate cu organizații neguvernamentale pentru a raspunde nevoilor comunităților romilor. Îmi cer scuze că nu pot fi alături de dumneavoastră în persoană, dar vă rog să acceptați câteva remarci de la mine în format digital. Numele meu este Sheena Elaine Keller și sunt aci cu dumneavostră astăzi în numele biroului mecanismului financiar Secretariatul EEA și Granturile Norvegiene. Granturile reprezintă contribuția celor trei state donatoare, Islanda, Liechtenstein și Norvegia, la spațiul economic european, care sprijină 15 țări UE cu 2,8 milioane de euro în perioada actuală de finanțare, pentru a ajuta la reducerea disparităților sociale și economice și pentru a facilita parteneriatele bilaterale cu entitățile statului donator. Incluziunea romilor și împuternicirea lor este unul dintre domeniile cheie ale programului granturilor, cu o atenție specială în țări precum Bulgaria, Cehia, Grecia, România și Slovacia, țările care au populații de romi semnificative. Câteva principii generale ghidează sprijinul subvențiilor pentru incluziunea romilor, împuternicirea romilor, făcând instituțiile și politicile mai incluzive și vizează, de asemenea, popilațiile majoritare pentru a combate anti-țigănismul și discriminarea împotriva romilor. Subvențiile de asemenea, acordă un accent special pe împuternicirea romilor atât la nivel individual, cât și la nivel comunitar. Considerăm că este important să promovăm participarea activă a romilor în toate etapele de proiectare și implementare a programelor, astfel încât acțiunile de sprijin și de abilitare a romilor să ia cu adevărat o abordare participativă. Am insistat, de asemenea, ca programele noastre actuale să lucreze ăn vederea promovării parteneriatelor între autoritățile publice și societatea civilă romă și pro-romă. Fie la nivel local, fie la nivel regional sau național, acest lucru se realizează prin stimularea parteneriatelor prin criterii de selecție și în unele cazuri, necesită, de asemenea parteneriate. Parteneriatele, in special cele la nivel de bază, sunt importante din mai multe motive. Reprezentanții comunității locale, mediatorii și organizațiile societății civile au adesea cea mai profundă înțelegere a provocărilor și nevoilor comunităților de romi, ei sunt cei de la fața locului și lucrând cu comunitățile zilnic. Ca urmare, au crescut și format încredere ăn comunități, ceea ce este important, având în vedere că lipsa de încredere în instituții este adesea o barieră semnificativă în calea progresului, inclusiv accesul la serviciile sociale atât de necesare și alt sprijin. Aducerea perspectivelor comunităților, în grupuri de acțiune locală și alte forme de parteneriate cu autoritățile locale le pot ajuta să își îndeplinească responsabilitățile față de cetățenii lor și să se asigure că politicile și strategiile proiectelor sunt aliniate cu nevoile reale. Mai simplu, parteneriatele au potențialul de a realiza mai eficient schimbarea durabilp și semnificativă pentru romi și cu romi. În acest asentiment, suntem bucuroși să vedem că proiecte precum cei cel care ne aduce astăzi împreună soluții noi la problemele vechi și care este finanțat din fondul de granturi pentru cooperare regională ajutp la promovarea acestei discuții. Sperăm că conversațiile pe care le veți avea vor aduce noi idei și inspirație cu privire la modelul de susținere a parteneriatelor de diferite tipuri, pentru a lucra împreună spre un obiectiv comun, creșterea incluziunii și participării romilor, deoarece problemele complexe necesită eforturi la mai multe niveluri și cooperare între mulți actori. EEA și Grantul Norvegia vor continua să promoveze parteneriatele și să construiască capacitatea societății civile a romilor și pro-romi. Sperăm că bunele practici împărtășite astăzi pot contribui, de asemenea, la îmbunătățirea aficienței și impactului resurselor adresate romilor precum și în viitor. Îmi doresc să aveți discuții grozave în acest eveniment și vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.”

O altă intervenție importantă care a adus în atenția participanților necsitatea proiectelor care promovează interculturalitatea ți multiculturalitatea în comunitățile multietnice a reprezentat-o intervenția d-nei. Enicko Lacziko, Secretar de Stat, Direcția de Relații Interetnice. În cadrul intervenție acesta a prezentat participanților câteva inițiative implementate de DRI și a subliniat importanța informării populației majoritare cu privire la aspectele ce țin de viața membrilor comunităților etnice din România.

Dl. Alexandru Potor, Președintele Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală, a subliniat importanța implicării ong-urilor romilor în procesul de implementare a proiectelor/programelor Grupurilor de Acțiune Locală. În intervenția sa dl. Potor a menționat eforturile realizate de FNGAL în procesul de convingere a factorilor decidenți cu privire la necesitatea includerii comunităților cu romi în prioritățile grupurilor de acțiune locala și necesitatea conlucrării dintre autoritățile publice locale și asociațiile civile ale romilor recunoscute de membrii comunitățlor cu romi și care au experiența în implementarea de inițiative în domeniul incluziunii romilor. La finalul intervenției dl. Potor a salutat inițiativa Sastipen și a felicitate reprezentanții autorităților locale implicate în proiect pentru deschiderea manifestata și pentru interesul acordat procesului de asigurare a sustenabilității proiectului.

Prin intervenția sa, dl. Costel Bercuș, președinte ACEDO, a adus în atenția participanților necesitatatea de a împărtăși experiențele dobândite în procesul de implementare a proiectelor cu finanțare EEA Grants și Granturile Norvegiene. Acesta felicită organizatorii pentru activitățile derulate în cadrul proiectului și aduce în atenția participanților necesitatea de a dezbate două subiecte importante și anume, implicarea romilor din comunitățile vulnerabile in procesul de realizare de planuri de acțiune locală ți necesitatea ca autoritățile locale să asigure sustenabilitatea inițiativelor comunitare. În plus, în intervenția sa , dl. Bercus și-a manifestat îngrijorarea cu privire la capacitatea limitată a societății civile a romilor de a activa în continuare ca militant pentru respectarea drepturilor omului și a continuat intervenția prin expunerea unor situații punctuale care demonstrează necesitatea de a regândi tot demersul de participare a ONG-urilor rome la procesul de planificare strategică a politicilor publice în domeniul incluziunii romilor.

La sesiunea de concluzi finale ziua 1, dl. Radulescu Daniel a realizat un scurt rezumat al intervențiilor invitaților din cele 3 paneluri de discuție și a prezentat pe scurt proiectul “ CCSI– Model de intervenție în procesul de incluziune și abilitare a romilor” precum și rezultatele obținute, invitând participanții să pregătească întrebări referitoare la proiect pentru urmatoarea zi de dezbateri.

Concluzii ziua 2 – 24.11.2022

În deschiderea zilei nr. 2 a conferintei, dl. Radulescu Daniel a prezentantat pe scurt concluziile zilei anterioare și a prezentat pe scurt agenda, obiectivele urmărite în ziua a 2-a a conferinței și a realizat un rezumat al proiectului cu focus pe rezultatele obținute și lectiile învățate în cadrul consorțiului responsabil de implementarea proiectului. În plus, în cadrul intervenție sale, dl. Rădulescu a invitat participanții să participe activ la dezbaterile organizate în cadrul sesiunilor cu mențiunea că scopul conferinței este acela de a împărtași experiențe și lecții învățate astfel încât pe viitor astfel de proiecte să se bucure de sustenabilitate și de implicarea tuturor factorilor interesați de la nivel local și județean.

În cadrul intervenției sale, d-na. Violeta Alexandru, deputat în cadrul Parlamentului României, a punctat necesitatea de implicare a autorităților locale în procesul de atragere de fonduri neranbursabile din FSE sau PNRR pentru dezvoltarea comunităților per ansamblu. Acesta a menționat că autoritatea locala este responsabilă de bunastarea cetățenilor de la nivel local iar dezvoltarea comunității ține în mod direct de viziunea și implicarea primarului și a consilierilor locali. Un alt punct adus în atenția participanților l-a reprezentat motivația și voința politica a autorităților locale de a rezolva problematica populației vulnerabile. În intervenția sa, d-na. deputat a menționat faptul că “ …sunt unele Autoripțti locale care se implica activ în procesul de rezolvare a problemelor cetățenilor însă altele care nu știu cum să abordeze aceste probleme. În localitățile unde Primăria are o echipa de specialiști în atragere de fonduri se vede diferența și se poate observa schimbarea. Însă sunt foarte multe Primării care nu au capacitate de atragere de fonduri și în acestă situație este de dorit colaborarea cu asociații care au experiență în gestionarea de proiecte cu finanțare nerabursabilă. Proiectul implementat cu participarea acestui consorțui alcătuit din organizații neguvernamentale și Autorități locale este o dovadă că se poate și că acest model de parteneriat poate fi un exemplu și pentru alte Autorități locale. Felicit implementatorii pentru acest proiect și ii invit să promoveze acestă experiență la nivelul autorităților județene și naționale cu capacitate de multiplicare a experienței.”.

În intervenția sa, d-na. Lidia Manuela Onofrei, coordonator național asistență medicală comunitară, Ministerul Sănătății, a felicitat implementatorii pentru lecțiile invățate în cadrul proiectului și a prezentat participanților inițiativele MS în domeniul asistenței medicale comunitare. A menționat faptul că serviciile de asistență medicală comunitară din cadrul CCSI pot fi sustenabile cu condiția ca autoritățile locale să aplice la programul Ministerului Sănătății din cadrul PNRR ( în cadrul acestui program gestionat de Ministerul Sănătății se alocă resurse financiare pentru înființarea unui numar de 200 de centre comunitare de servicii integrate). În plus, d-na. Onofrei a menționat faptul că pe viitor Ministerul Sănătății intenționează să inființeze peste 2000 centre comunitare de asistență medicală comunitară, deoarece din practică, aceste centre s-au dovedit utile pentru cetățenii din comunitățile vulnerabile.

În cadrul intervenției sale, deoarece s-a pus în discuție care sunt oportunitățile de finanțare pentru perioada următoare, d-na. Cecilia Văduva, Secretar general adjunct, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a făcut o scurtă ampla a viitoarelor oportunități financiare gestionate de MIPE. La finalul prezentării, d-na. Cecilia Văduva a felicitat implementatorii proictului pentru că au împărtăsit cu participanții lecțiile învățate și a mulțumit finanțatorului pentru suportul financiar acordat României.

Dl. Căldăraru Marius, consilier în cadrul Ministerului Educației a salutat inițiativa Sastipen în domeniul promovării multiculturalității în cadrul unităților școlare din cele 3 localități de implementare a proiectului. În intervenția sa acesta a adus în discuție și a argumentat necesitatea includerii în programa școlara a unităților de învățământ din comunitățile multietnice a unor sesiuni de informare sau a unor acțiuni menite să contribuie la promovarea interculturalității in randul copiilor și tinerilor.

În sesiunea cu tema “Servicii integrate în comunități vulnerabile, lecții învățate”, paneliștii au prezentat participanților lecțiile învățate de către echipele CCSI în procesul de livrare a serviciilor. Dl. Radu Anuți, coordonatorul proiectului a prezentat metodologia de lucru utilizata în cadrul proiectului și a menționat că fiecare echipă a adaptat metodologia în funcție de specificul comunităților locale. În plus, în intervenția sa, dl. Anuți a prezentat participanților și care au fost principalele bariere care au afectat procesul de implementare a serviciilor comunitare prezentând în același timp și care au fost soluțiile adoptate pentru a raspunde provocărilor.

După intervenția d-lui. Anuți, coordonatorii CCSI respectiv, D-na. Nina Iosif, coordonator CCSI Ciucurova, D-na. Gogată Ancuța, coordonator CCSI Polovragi și D-na. Luminița Mauna, coordonator CCSI Hamcearca au prezentat participanților diferite spețe cu care s-au confruntat precum și soluțiile identificate concluzionând în unanimitate că munca la nivel local trebuie să continue indiferent de sursa de finanțare. “Oamenii din comunitate s-au obișnuit cu munca noastră și din acest motiv trebuie să continuăm. Chiar dacă nu avem acum finanțare, munca noastră trebuie să continue. Noi vom continua să lucrăm și suntem convinși că primăriile vor face tot posibilul să ne asigure strictul necesar pentru a continua această munca minunată. Oamenii care vin la noi au nevoie de consiliere, de indrumare, de informare și acum, după ce s-au obișnuit cu munca noastră, nu putem să abandonăm misiunea. Trebuie să găsim soluții ca aceste servicii să continue și oamenii să se simța în siguranța”.

Sesiunea referitoare la imputernicirea/abilitarea romilor a fost una dintre cele mai animate sesiuni. Sesiunea s-a realizat sub forma de dezbatere la care au intervenit și alți participanți. În prima parte a sesiunii, dl. Adrian Moraru a prezentat participanților acțiunile implementate de IPP pentru a imputernicii tinerii, femeile rome și grupurile de inițiativă locala și a realizat un scurt rezumat al acțiunilor de dezvoltare de planuri de acțiune locală cu participarea beneficiarilor proiectului. Reprezentanții autorităților locale participante la discuții au menționat faptul că nu se așteptau ca romii din localitate să participe la aceste sesiuni de formare și informare organizate în cadrul proiectului. Aceștia au apreciat pozitiv calitatea intervențiilor din cadrul proiectului și au menționat faptul că acest proiect a fost o lecție și pentru mulți dintre reprezentații aleși ai localității.

Referitor la metodele de lucru utilizate în cadrul proiectului pentru a determina participanții romi să devină activi în procesul de luare a deciziilor ce îi vizează, dl. Neacsu Mihai, director CNCR RK a felicitat implementatorii și a adus în atenția participanților câteva exemple negative de metodologii de imputernicire a comunităților cu romi. La finalul intervenției sale, dl. Neacsu a menționat importanța cunoasterii specificului comunității în care se intervine. Face apel la reprezentanții APL să înțeleagă faptul că romii sunt o populație diversă și că primul pas în procesul de rezolvare a probelemelor este de a cunoaște specificul comunității, mai ales din perspectiva cultural-traditională.

La finalul sesiunii, a fost organizată o sesiune de discuții cu participanții moderată de dl. Rădulescu Daniel. În cadrul acestei sesiuni dl. Bălan Paustin, președinte APRPE Bacău, a adus în discuție incapacitatea societății civile rome de a mobiliza romi de la nivel comunitar în procesul de planificare strategică locală. “ Noi avem o experiență limitată în procesul de implicare a romilor în Grupurile de Inițiativă Locală. Sunt două abordari: 1) îi aducem pe romi în sala fără ca aceștia să aibă habar de ce se întamplă și luam noi decizia în locul lor sau 2) încercăm să respectăm principiile de mobilizare comunitară și de implicarea voluntară a romilor în grupurile de initiațivă locală însă fără rezultate notabile. De cele mai multe ori se alege calea cea mai simpla și anume aducem ăn sală romi care să participe fără să știe despre ce este vorba, facem un tabel și îi punem sa semneze și gata, am consultat comunitatea. Eu felicit Sastipen pentru ca a reșsit să mobilizeze oamenii să vină voluntari la aceste acțiuni comunitare. Însă aici clar este vorba și de faptul că a existat un efort conjugat și permanent care a determinat oamenii să capete încredere în forțele lor. Deci, acest model clar trebuie urmat în procesul de imputernicire a romilor însă trebuie să ținem cont de realitățile curente din comunitățile noastre.”

Dl. Liviu Daraban, președintele asociației Romii Romascani din Neamț a salutat inițiativa Sastipen și a precizat că astfel de acțiuni de mobilizare sunt beneficice pentru comunitate însă nu aduc avantaje autoritățiilor locale. “Eu am experiență în acest domeniu și felicit colegii că au reușit să determine acestă relație de comunicare dintre APL sș comunitate. Din practica mea am descoperit că autoritatea locală nu prea își doreste o asfel de comunicare. Faptul că sunt lideri informali din comunitate care vin la primarie și militeaza pentru drepturile ceățenilor romi nu este un lucru bun pentru autoritatea locală. De multe ori APL preferă să aibă o comunicare mai puțin deschisă cu membrii comunității deoarece comunitățile cu romi sunt în special cu probleme multe și aceste probleme nu sunt o prioritate pentru autoritatea locală. Eu încurajez ca reprezentații apl din acestă sală să devină un fel de promotori ai proiectului și formatori de opinie țn relația cu alți primari. Cred ca este un caștig extraordinar al proiectului și îi felicit pe domnii primari ca au avut încredere în colegii mei de la Sastipen.”

Dl. Petrică Dumitru, fondator al Asociației Centrul pentru Incluziune Socială Regiunea Sud-Est a adus în atentia participantilor un caz de abuz al primariei Eforie Sud în relația cu grupul de initiațivă al romilor, partener al APl în procesul de idetificare a unor soluții de relocare a romilor evacuați din locuințele demolate de primărie. “ Eu m-aș bucura că astfel de exemple de bună practică să fie urmate și de alte Primarii. La noi in județul Constanța, marea majoritate a autorităților locale, la nivel de discurs public, sunt deschise la dialog cu reprezentații romilor. Însă în practică situația este total invers. La Eforie, dupa ce romii evacuați au caștigat procesul în instanță cu Primaria, s-a stabilit de la nivel județean să se înființeze un grup de lucru la nivel local în care să fie implicați și cetățeni romi. Grupul a fost organizat însă romii care și-au manifestat intenția de a participa la aceste întâlniri nu au fost primiti în sala chiar dacă erau menționati în lista adoptata de APL. Ulterior am aflat că rapoartele întâlnirilor de lucru contineau listele participanților în care erau mentionați și reprezentații romilor fără ca aceștia să participe. Deci, procesul de implicare a romilor este diferit de la o localitate la alta și felicit primarii din acestă sală pentru că au avut încredere în potențialul romilor din localitățile lor.”

Ultima sesiune planificata pentru ziua a 2-a a conferinței și-a propus să analizeze importanta parteneriatelor publice-private pentru dezvoltarea de inițiative în domeniul abilității și incluziunii romilor. Panelul de discuții a fost moderat de dl. Daniel Rădulescu care, încă de la începutul sesiunii, a facut apel la vorbitori să discute deschis depre provocarile și lecțiile învățate de reprezentații autorităților locale implicate în procesul de implementare a proiectului, menționând încă de la început faptul ca inițial în acest proiect, unul dintre partenerii semnatari ai acordului de parteneriat a renunțat la contractul de finanțare fără să ofere o motivaie clară, privând astfel comunitatea cu romi din com. Băneasa jud. Constanța de a beneficia de activitățile proiectului.

Cei doi primari care au participat la discțtii au menționat faptul că, atât ei cât și colegii lor, au învățat foarte multe pe parcursul derulării proiectului. Dl Acceleanu Ion, primarul localității Hamcearca (TL) a menționat faptul că “..la început nu am avut încredere în acest tip de parteneriat. În mediile în care mă învârteam auzeam de la alți colegi primari faptul că au proiecte în implementare și sincer mă simțeam stingher în aceste situații. Eu nu aveam proiecte în implementare dar doream să am. Am cunoscut echipa Sastipen care s-a prezentat la mine în birou și care mi-a propus să devin partener în cadrul unei cereri de finanțare. Nu am intrat în detalii cu acestia cu privire la activitati insa m-a facut curios sa intru in acest consortiu, mai ales ca noi Primaria nu trebuia decât să punem la dispoziție un teren de 100mp în care să se amplaseze o structură modulară. Înăa de la început am simțit că acești oameni sunt profesioniști și am intrat în parteneriat. Sigur că pe parcursul implementării proiectului au fost și unele mici neîntelegeri însă cu tact și profesionalism partenerii de la Sastipen au știut cum să gestioneze situația și să continuăm acest proiect.”

Dl. Epure Gheorghe, primarul localității Polovragi GJ a menționat faptul că a intrat în acest proiect deoarece cunoaștea foarte bine membrii organizației Sastipen și că avea încredere deplină în profesionalismul organizației. “ Când au venit partenerii de la Sastipen în localitatea noastră au început documentarea pentru fundamentarea necesității includerii comunei noastre în proiect eu m-am bucurat foarte mult. Cunoșteam echipa de la Sastipen, știam cât de profesioniști sunt și am avut mare încredere că proiectul va pune bazele unei colaborări pe termen lung. Acum sincer ma bucur ca am fost selectați și că am reușit să aducem acest serviciul comunitar în comunitatea romilor din Polovragi. Pentru mine acest tip de parteneriat m-a ajutat să înțeleg ce trebuie să urmăresc eu în relația cu ONG-urile care solicita parteneriate cu Primaria Polovragi. Am avut și experiențe negative cu asociații care au implementat proiecte în localitatea noastra și de care nu am aflat decât la sfârșitul proiectului când au venit la noi să ne ceară să asigurăm sustenabilitatea. Însă Sastipen și IPP a demonstrat că sunt profesioniști și că înteleg perfect ce înseamnă relația de parteneriat cu o instituție publică și mai ales au înțeles care sunt limitele instituțiilor publice.”

Cuvântul final al sesiunii l-a avut dl. Adrian Moraru, președintele asociației IPP, partener în cadrul proiectului responsabil de componența de abilitare a romilor și de componenta de comunicare cu APL pentru adoptarea de planuri locale de acțiune. În intervenția sa, dl. Moraru a prezentat participanților lecțiile învățate în relația de parteneriat cu autoritățile locale și a facut referire la importanța parteneriatelor publice-private pentru dezvoltarea de inițiative în domeniul incluziunii sociale a populației vulnerabile. Totodată a mulțumit reprezentaților autoritaților locale pentru suportul oferit și pentru implicarea vizibila în procesul de comunicare cu funcționarii primariilor și cu consilierii locali aleși.

În incheiere dl. Rădulescu a mulțumit participanților pentru discuțiile constructive și pentru experiențele împătrășite menționând în același timp faptul că succesul unui proiect de acest tip constă în relația de parteneriat cu autoritățile locale. “Proiectul acesta a demonstrate încă o dată că fără implicarea directă a primarului în procesul de comunicare cu partenerii nu se poate avansa în procesul de planificare strategică. Noi am încurajat permanent dialogul dintre reprezentații societății civile și reprezentații autorităților locale. Mulțumim partenerilor noaștrii pentru încrederea acordată și îi asigurăm că pe viitor vom fi alături de ei ori de câte ori este nevoie.”

Concluzii ziua 3 – 26.11.2022

În deschiderea zilei nr.3 a conferinei, dl. Dănut Dumitru a prezentantat pe scurt concluziile zilei anterioare și a prezentat pe scurt agenda și obiectivele urmărite in ziua a 3-a a conferinței. În plus, dl. Dumitru în calitate de expert monitorizare in cadrul proiectului a prezentat participantilor care au fost lectiile invatate de echipa de proiect in perioada Pandemiei COVID 19 si cum acesta pandemie a determinat echipa de proiect sa schimbe abordarea astfel incat sa nu vulnerabilizeze beneficiarii. “Din punctul meu de vedere cea mai importanta lectie invatata in cadrul acestui proiect o reprezinta capacitatea de organizate a echipei de proiect in situatie de criza/pandemie. Teama de îmbolnavire a fost cel mai important factor care a definit procesul de implementare a proiectului. Atât beneficiarii cat si angajatii proiectului au facut eforturi pentru a da curs provocarilor proiectului. Echipa de management a facut tot ce a fost posibil pentru a reduce riscurile asociate contactarii virusului COVID 19. Însă trebuie să vedem și partea buna a acestei situații pandemice. Am învățat să lucrăm planificat, cu ținte precise, am invatat sa respectam mai mult beneficiarii si sa ne aplecam nevoilor lor, constienti de faptul ca acestia fac eforturi pentru a intrat în contact cu o echipa de oameni care, prin natura activităților loc, pot actiona ca agenți de imprastiere a virusului. Mulțumim autoritatilor locale pentru ca au fost alături de colegii noștrii de la nivel local și nu în ultimul rand trebuie sa le mulțumim și beneficiarilor noștrii ca au avut încredere in noi.

În primul panel al zilei au fost analizate soluțiile propuse de parteneri pentru a asigura sustenabilitata proiectului. Dl. Dumitru Dănut a adus la cunoltinta participanților faptul că “…așa cum am stabilit cu partenerii noaștrii, sustenabilitatea proiectului are la baza in primul rând conlucrarea între parteneri. Serviciile în cadrul centrului vor fi asigurate în continuare de echipa de asistență medicala comunitară. În localitățile în care avem o astfel de echipa plătitp din bugetul Ministerului Sănătății, prin dispoziția primarului, acesta echipa va avea program zilnic la centrul comunitar de servicii integrate. În plus, activitatea de imputernicire a comunității și facilitare comunitara va fi asigurata prin intermediul unei asociații comunitare inființată în cadrul proiectului, asociatie care va beneficia de suportul Sastipen si IPP. Însă, având în vedere nevoile cu care se confruntă membrii comuniățtii și planurile locale de acțiune adoptate la nivel local, clar este nevoie de atragerea altor resurse financiare care sa contribuie la atingerea obiectivelor asumate în planurile de acțiune.” După această intervenție dl. Dumitru a facut apel la vorbitorii din panel să analizeze și să propună soluții pentru a asigura sustenabilitatea acțiunilor implementare la nivel comunitar.

Reprezentații partenerilor din rândul autorităților locale au menționat importanța asigurării sustenabilității proiectului pentru dezvoltarea comunităților locale însă în același timp au adus în atenția participanților limitele bugetare cu care se confruntă și eforturile pe care aceștia trebuie să le facă pentru a continua activitățile proiectului. În intervențiile lor cei doi primari au menționat faptul c activitatea de asistentț medical comunitară va avea cu siguranță sustenabilitate insa au solicitat partenerilor din societatea civila sa asigure activitatile de infiintare ONG-uri si activitatile de instruire a echipelor ce vor coordona aceste ong-uri comunitare. În plus au menționat necesitatea de a continua parteneriatul iî vederea atragerii și altor resurse financiare din fonduri nerambusabile pentru a venit în sprijinul comunității. Aici au fost menționate acțiunile de întrajutorare comunitară pentru persoanele vulnerabile ( bătrâni și copii din familii sărace), de atragere de programe care să vină în sprijinul copiilor din unitățile de învățământ locale și activități care să vină în sprijinul tinerilor aflați în căutarea unui loc de muncă.

În cadrul acestei sesiuni a luat cuvântul și doamna Angela Stan, consilier local, ales în cadrul Consiliului Local Ciucurova care a menționat faptul că, împreună cu colegii ei, va face tot posibilul să contribuie la sustenabilitatea acestui proiect. În intervenția ei, doamna consilier local a subliniat faptul că Primăria Ciucurova a făcut tot posibilul ca acest proiect să funcționeze chiar dacă, de multe ori, atât ea, cât și domnul Primar, s-au confruntat cu rezistență din partea opoziției din consiliul local.

La finalul sesiunii, domnul Nicușor Ciobanu, responsabil comunicare Erasmus – ANPCDEFP, a facut o prezentare amplă a programului ERASMUS și a prezentat participanților, beneficiile acestor intervenții pentru copii și tinerii participanți la programe. La sfârșitul intervenției, domnul Nicușor Ciobanu și-a manifestat intenția de a sprijini persoanele interesate în a dezvolta inițiative adaptate programului ERASMUS.

Un alt subiect important dezbătut în timpul întâlnirii l-a repezentat rolul societății civile în procesul de abilitare/împuternicire a comunităților cu romi. Paneliștii acestei sesiuni, activiști în cadrul asociațiilor negvernamentale cu vechime în domeniu, au atras atenția asupra riscurilor la care se supun ONG-urile nou înființate.

Domnul Gelu Duminică, Director Executiv al Agenției Împreună, menționează în intervenția sa că, fără suportul organizațiilor cu experiență, ONG-urile nou înființate au șanse slabe să atragă resurse financiare din fonduri nerambusarbile FSE. Tot în intervenția sa, domnul Duminică, recomandă ONG-urilor nou înființate să se alăture rețelelor de ONG-uri cu experiență în gestionarea de programe cu finanțare nerambursabilă și să se pregătească intens pentru provocarile date de gestionarea de fonduri nerambusabile.

Domnul Daniel Grebeldinger, Președintele Asociației Nevo Parudimos, menționează faptul că este dispus să ajute ONG-urile nou înființate să comunice cu parteneri naționali și internaționali pentru a facilita procesul de instruire. În plus, acesta a menționat că poate sprijini membrii noilor organizații să participe la întâlniri și la cursuri de instruire pentru a le pregăti să facă față cu succes provocărilor date de gestionarea de proiecte/programe și în același timp, poate să îi pună în legătură cu reprezentanții FNAGAL pentru a fi la curent cu programele și inițiativele acestora în domeniul incluziunii sociale a comunităților cu romi.

Doamna Izabela Mihalache, expert European Roma Grassroots Organizations Network, a prezentat activitatea ERGO în materie de networking/rețea. Aceasta a menționat faptul că exeriența ERGO poate sprijini noile organizații în procesul de învățare cât și în procesul de atragere de resurse financiare. Tot în intervenția sa, doamna Mihalache și-a manifestat îngrijorarea cu privire la capacitatea redusă a ONG-urilor romilor în domeniul monitorizării politicilor publice în domeniul incluziunii sociale a romilor și capacitatea redusă a ONG-urilor de a monitoriza respectarea drepturilor omului de către instituțiile publice.

Domnul Costel Bercuș, Președintele Centrului de Educație și Drepturile Omului a încheiat acestă sesiune întărind recomandarea că aceste noi organizații să beneficieze o perioadă bună de timp de suportul organizaților Sastipen și IPP. În plus, acesta recomandă că aceste organizații să beneficieze și de suportul autorităților locale prin implicarea lor în acțiunile/proiectele APL în materie de incluziune socială.

În cadrul sesiunii de încheiere a conferinței, domnul Daniel Rădulescu, Președintele Sastipen, a făcut un scurt rezumat al discuțiilor purtate pe parcursul celor 3 zile de conferință și a mulțumit participanților, partenerilor, beneficiarilor proiectului și finanțatorului pentru încrederea acordată și suportul oferit.

La finalul conferinței, a fost organizată o sesiune de interviuri acordate echipei emisiunii “Opre Roma”, difuzată la TVR prin care, atât coordonatorul proiectului, cât și reprezentanții partenerilor au împărtășit experiențe și lecțiile învățate în cadrul proiectului.

Concluziile finale ale intalnirii

La eveniment au participat un numar total de 103 persoane, reprezentați ai institituțiilor centrale, reprezentanți ai Parlamentului României, reprezentați ai misiunilor diplomatice, reprezentați ai societății civile rome și pro-rome, lucrători comunitari, experți din cadrul Birourilor Județene pentru Romi, reprezentați ai autorităților publice locale, reprezentați ai organizațiilor interguvernamentale, reprezentați ai retelolor europele ale romilor, membrii echipei de proiect, reprezentați mass-media, reprezentați ai grupurilor de acțiune locală precum și experți independenți împlicați în procesul de monitorizare a masurilor implementate de Guvernul României în domeniul incluziunii romilor.

Conferința a reușit să aduca din nou pe agenda publică necesitatea promovării parteneriatelor publice-private care să conducă la dezvoltarea de initiațive în domeniul împuternicirii comunităților locale și devoltării de inițiative în domeniul incluziunii sociale a romilor. În plus, acestă acțiune a reușit să readucă în discuție necesitatea capacitarii ONG-urilor rome pentru a deveni mult mai eficiente în procesul de atragere de fonduri pentru implementarea de actiuni in beneficiul comunitatilor vulnerabile cu romi.

Prin intervențiile și luarile de cuvânt, membrii echipei de proiect au reușit, pe de o parte, să prezinte participanților lecțiile învățate în cadrul proiectului și, pe de alta parte, să pună bezele unei unei campanii de advocacy în vederea multiplicarii experienței finanțate de FRDS și în alte localități cu pondere semnificativă de romi. La finalul evenimentului, unii dintre participantii la eveniment au solicitat informatii suplimentare echipei Sastipen cu privire la metodologia utilizata și foma de organizare a centrelor comunitare de servicii integrate.

Chiar dacă nu s-a discutat în mod particular despre suportul oferit de FRDS în procesul de implementare a proiectului, atât echipa de proiect cât și participanții au salutat implicarea experților FRDS în procesul de monitorzare a proiectului si, bazat pe modelul de lucru promovat de FRDS, au adus în discuție necesitatea ca finantatorii să fie mai flexibili în relația cu beneficiarii și să ofere mai multa asistență beneficiarilor în procesul de gestionare a granturilor contractate.

Chiar dacă nu au fost prezentate detaliat toate rezultatele proiectului, participanții au salutat eforturile făcute de echipa de implementare în perioada Pandemiei COVID 19 și au apreciat metodologia de lucru adoptată de implementatori pentru a combina activitățile de prestare servicii și activitățile de promovare a multiculturalității și de imputernicire a romilor pentru a participa activ la viața comunității.

Reprezentații autorităților locale și centrale participante la eveniment au salutat inițiativa Sastipen și au menționat necesitatea multiplicarii acestei experiențe si in alte localități cu o pondere semnificativa de ceățeni romani de etnie roma. În plus, bazat pe acestă experiență, reprezentații autorităților locale au menționat importanța dezvoltarii de parteneriate sustenabile cu societatea civila, constienți de limitele și constrângerile instituționale în materie de atragere de fonduri nerabursabile și implementare de proiecte.

Reprezentații societatii civile au salutat initiativa Sastipen de a aduce la conferință reprezentați din medii diferite de interes și au apreciat faptul că acest eveniment a oferit cadrul de dialog necesar pentru a readuce pe agenda de discuții importanța și rolul ONG-urilor in dezvoltarea comunităților vulnerabile cu romi bazat pe respectarea celor 10 principii comune ale UE in materie de politici publice în domeniul incluziunii romilor.

Descarcă Rapoart complet PDF